Comisia pentru revizuirea Constituţiei bătuse palma cu UDMR pentru a le ceda o parte din teritoriul şi autoritatea publică a Statului Român

Trădare naţională la nivel înalt. Comisia pentru revizuirea Constituţiei bătuse palma cu UDMR pentru a le ceda o parte din teritoriul şi autoritatea publică a Statului Român


Curtea Constituţională a României a constatat, în şedinţa din 16 februarie a.c., faptul că nu mai puţin de 26 de articole şi alineate din proiectul de revizuire a Constituţiei sunt neconstituţionale.

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost înaintat Curţii Constituţionale de către Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, condusă de preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

Forma propusă de către comisia condusă de preşedintele PNL, Crin Antonescu, conţinea câteva articole care au fost introduse în proiect la dorinţa UDMR. Printre articolele declarate neconstituţionale se numără şi câteva articole care ar fi constituit cadrul legal pentru realizareaautonomiei teritoriale pe citerii etnice, mult visată de extremiştii din UDMR, PCM şi PPMT.

Comisia condusă de Crin Antonescu şi-a dat acordul asupra unor articole, pe care Curtea Constituţională le-a declarat neconstituţionale sau a propus Parlamentului eliminarea lor, ceea ce constituie dovada unei adevărate trădări naţionale la nivel înalt a intereselor de stat ale României. În loc să fie rodul unei dezbateri naţionale, revizuirea propusă de comisia condusă de Antonescu a fost rodul unei negocieri politice de conjunctură şi al unei trădări naţionale.

Pentru a avea o imagine foarte clară a acestor articole, propun o scurtă analiză a formulării Comisiei de revizuire, precum şi decizia Curţii Constituţionale pentru fiecare articol în parte:
Propunerea Comisiei de revizuire:

La articolul 1, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins: (11)România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului roman al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.

Decizia Curţii Constituţionale:
Cu majoritate de voturi, supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind eliminarea alin.(11) propus a fi introdus la art.1.

Propunerea Comisiei de revizuire:
După alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin. (31), cu următorul cuprins: (31)Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.

Decizia Curţii Constituţionale:
cu majoritate de voturi, constată neconstituţionalitatea completării art.3 din Constituţie cu un nou alineat, alin.(31), referitor la posibilitatea recunoaşterii de zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor;

Propunerea Comisiei de revizuire:
La articolul 6, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins: (11)Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.

Decizia Curţii Constituţionale:
cu majoritate de voturi, constată neconstituţionalitatea completării art.6 din Constituţie cu un nou alineat, alin.(11), privitor la instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive;

Propunerea Comisiei de revizuire:
La articolul 6, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins: (21) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se iau după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Decizia Curţii Constituţionale:
Cu majoritate de voturi, supune atenţiei Parlamentului observaţiile privind eliminarea alin.(21) propus a fi introdus la art.6

Propunerea Comisiei de revizuire:
La articolul 12, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(41), cu următorul cuprins: (41)Minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

Decizia Curţii Constituţionale:
cu majoritate de voturi, constată neconstituţionalitatea completării art.12 din Constituţie cu un nou alineat, alin.(41), referitor la utilizarea simbolurilor proprii ale minorităţilor naţionale.


Aşadar, Comisia de revizuire a Constituţiei României trasase cadrul legal al autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor chiar în textul Constituţiei României.

În viziunea comisiei Antonescu, maghiarii din România ar fi putut arbora steagul secuiesc pe clădirile publice ale statului român, s-ar fi putut constitui în unităţi administrativ teritoriale, constituite pe criterii etnice (aşa-zisa ”zonă tradiţională” din propunerea Comisiei) recunoscute de către statul român şi şi-ar fi putut înfiinţa organe proprii de decizie, structuri paralele cu cele ale statului român, prin care ar fi putut eluda controlul administrativ şi juridic al statului român.

Mai mult, Comisia Antonescu propune o falsificare grosolană a istoriei potrivit căreia maghiarii au contribuit la formarea a doua state în Europa: Ungaria şi România.

De altfel, într-o declaraţie publică din data de 12 februarie a.c., vicepreşedintele UDMR Borbely Laszlo, se arăta încântat de propunerile Comisiei de revizuire:

„Sunt patru articole (…) foarte importante pentru noi şi apreciem că majoritatea, care poate decide şi fără noi, a acceptat propunerile noastre. Este vorba despre statutul de factor constitutiv al statului, unde minorităţile naţionale sunt într-o companie foarte onorabilă alături de culte şi Casa Regală, e vorba de a utiliza simbolurile naţionale (…), mai este prevederea cu statutul de autonomie culturală care ţine de identitate şi care este de asemenea foarte importantă şi, în sfârşit, dar nu la urmă, prevederea referitoare la acele subdiviziuni care se pot forma în interiorul regiunilor pe baza unor identităţi sau alte criterii (…) Sunt paşi importanţi în ceea ce priveşte identitatea naţională”, a declarat Borbely Laszlo.

Chiar dacă pericolul imediat a trecut, Curtea Constituţională desfiinţând articolele care ar fi pus bazele segregării teritoriale şi instituţionale a Romaniei pe criterii entice, fapta comisiei condusă de Crin Antonescu rămâne, ceea ce ne îndeamnă la reflecţie şi la luarea unei atitudini.

USL, sprijinită de PP-DD şi minorităţile naţionale, a comis cu bună ştiinţă o adevărată trădare naţională în speranţa unui pact politic cu UDMR.

Opinia publică din România trebuie să ştie că între extremiştii din UDMR care militează pentru segregarea pe criterii etnice şi federalizarea României pe traiectul ”drepturi pentru minorităţi – drepturi pentru minorităţi peste normele europene – autonomie culturală – autonomie teritorială – federalizare – independenţă” şi politicienii români a existat şi există o înţelegere politică prin care primii să-şi relizeze o mică Ungarie în inima României, iar ceilalţi să-şi poată continua liniştiţi prădarea resurselor României.


Decizia Curţii Constituţionale
Forma propusă de Comisia de Revizuire
Componenţa Comisiei de revizuire

Dan Tănasă